Traducătorii interesați să lucreze în Instituțiile Europene își pot depune candidatura pentru un stagiu la Banca Centrală Europeană, cu sediul în Frankfurt.
Stagiul este special pentru traducătorii de limba română, iar data limită a depunerii candidaturilor este 14 mai.
Detaliile sunt disponibile pe site-ul BCE:
Vineri 18 noiembrie a avut loc la București Seminarul internațional FIT Europe “Working Together to Mutual Benefit”, organizat de Asociația Traducătorilor din România și FIT Europe. Acest eveniment s-a dorit a fi o trecere în revistă a diferitelor forme de colaborare în domeniul traducerilor.
Iată câteva din cele mai interesante prezentări:
La sfârșitul seminarului s-a dezbătut problema traducerii automate – dacă această reprezintă sau nu o amenințare pentru profesia de traducător. Una din concluzii a fost că traducerea automată este o realitate, însă se aplică numai în domenii foarte specializate sau într-un context în care nu contează calitatea textului tradus. Totuși, traducătorii ar putea fi nevoiți să dezvolte competențe noi, de exemplu post-editarea și revizia textelor traduse automat.
Evenimentul mi s-a părut unul reușit, o ocazie excelentă de a transmite noi puncte de vedere, de a împărtăși idei, informații și temeri legate de profesia de traducător și de a aduce la un loc diferite perspective: a traducătorului, a agenției de traduceri, a profesorului universitar. Felicitări organizatorilor și aștept alte întâlniri la fel de interesante.
.
Blogul portalului Microsoft a anunțat recent publicarea noilor ghiduri stilistice pentru 38 de limbi, printre care se numără și limba română. Acestea oferă sugestii și recomandări de localizare și traducere a produselor Microsoft, însă foarte utile și pentru traducerea altor aplicații care rulează pe platforme Microsoft. Noutatea este că s-a renunțat la formatul .chm, ghidurile fiind disponibile acum în format pdf. De asemenea, structura a fost simplificată și structurată mai logic.
Ghidul stilistic pentru limba română este un ghid foarte util pentru traducătorii specializați în domeniul IT, deoarece aduce lămuriri în probleme de ortografie, punctuație, formatare și terminologie. Câteva exemple de reguli:
De asemenea, se fac recomandări generale de natură stilistică. O greșeală frecvent întâlnită la traducătorii din limba engleză este faptul că păstrează adjectivul posesiv, foarte des folosit în limba engleză, dar mult mai puțin utilizat în română. De exemplu, Save your changes este frecvent tradus Salvați modificările dvs. în loc de varianta mai simplă Salvați modificările.
Câteva noutăți din ghidul stilistic pentru limba română:
În ceea ce privește forma corectă de plural a termenilor împrumutați din limba engleză (de ex. browsere, mouse-uri, gadgeturi, e-mailuri), autorii ghidului stilistic recomandă să se consulte întotdeauna ultimele ediții ale DEX și DOOM. De asemenea, nu uitați să verificați și Glosarele Microsoft, o altă sursă foarte utilă de informații pentru traducătorii de software.
Ghidul poate fi descărcat în format pdf de pe blogul Microsoft Language Portal.
Majoritatea celor care lucrează în domeniul traducerilor și-au pus această întrebare la începutul carierei. Cum este mai bine, să lucrez într-un birou de traduceri sau să aleg libertatea de a lucra acasă, ca traducător independent?
În primul rând, se cuvine o descriere a mediului în care lucrează un traducător angajat al unui birou de traduceri. În mod normal, în agențiile de traduceri funcțiile sunt clar delimitate. Pe lângă traducători, există managerii de proiect, care se ocupă de contactul cu clienții și traducătorii independenți cu care colaborează. Apoi coordonatorii echipei de traducători au sarcina de a primi proiectele de traduceri și a le împărți în funcție de resursele disponibile, asigurând totodată partea tehnică: conversia fișierelor, crearea memoriei de traduceri și a bazei de date terminologice, analiza și curățarea documentelor traduse cu ajutorul instrumentelor de traducere asistată. Apoi, există persoanele care se ocupă de publicitate și contabilitate. În cazul traducătorilor independenți, toate aceste funcții foarte diferite îi revin traducătorului, care se ocupă nu numai de activitatea efectivă de traducere, ci trebuie să aloce timp și pentru corespondența cu clienții, marketing, contabilitate sau probleme aparent minore, precum depanarea calculatorului.
Dar de ce să aleg să lucrez într-un birou, de la 9 la 17, când doar cu o conexiune bună la Internet pot lucra de oriunde: acasă în pijamale sau la malul mării, sub o umbrelă?
Pentru un traducător aflat la începutul carierei, este mai ușor să învețe tot ce presupune această profesie lucrând într-un birou de traduceri. Va fi instruit să folosească instrumentele software care au devenit indispensabile oricărui traducător. Va învăța să colaboreze cu ceilalți traducători într-un proiect colectiv de traducere, să creeze un glosar și să refolosească o memorie de traducere. Și, foarte important, traducerile îi vor fi revizuite de colegi și va primi feedback constant, astfel că va putea să-și îmbunătățească în timp calitatea traducerilor.
Munca într-un birou de traduceri presupune muncă în echipă. De cele mai multe ori la proiectele mari de traducere lucrează cel puțin două-trei persoane care trebuie să se consulte continuu și să stabilească anumite reguli de traducere pentru a asigura consecvența terminologică și stilistică. De asemenea, traducătorii pot să obțină mult mai ușor resursele necesare unei traduceri eficiente. De exemplu, dacă se traduce un manual de ortopedie, managerii de proiect pot angaja cu jumătate de normă specialiști în domeniu, în cazul de față medici, care să se ocupe de revizia documentelor traduse și să ofere consultanță traducătorilor fără pregătire în domeniul respectiv.
Mai mult, există anumite domenii de specialitate de care se ocupă aproape exclusiv birourile de traduceri. Un exemplu este localizarea software: marile companii producătoare de software colaborează cu agenții de traduceri din întreaga lume pentru traducerea interfețelor și documentației și pentru adaptarea produselor la cultura locală. Acestea pun la dispoziție resurse informatice foarte specializate, diferite de instrumentele software necesare pentru traducerea unor documente de natură generală și de cele mai multe ori inaccesibile unui traducător independent. Aceste birouri de traducere angajează de regulă și programatori specializați în localizarea software, iar traducătorii, la rândul lor, sunt specializați în domeniul IT.
Siguranță versus flexibilitate
Dincolo de toate aspectele specifice profesiei, traducătorii care aleg să lucreze într-un birou pun pe primul loc siguranța. Un angajat este mai ferit de fluctuațiile pieței și, chiar dacă există perioade mai slabe din punctul de vedere al volumului de muncă, salariul vine în aceeași zi în fiecare lună. Este adevărat că traducătorii independenți pot câștiga mult mai bine sau cel puțin pot să stabilească ei înșiși raportul muncă depusă/bani primiți. Un traducător independent poate să hotărască să lucreze două săptămâni pe lună sau doar trei ore pe zi. Dar la fel de bine poate să cadă în cealaltă extremă și să lucreze 12‑14 ore pe zi doar pentru că nu își poate permite să piardă un anumit client.
Traducătorii independenți dispun de mai multă flexibilitate, pot alege să lucreze de la ora 12 la 20 sau chiar în timpul nopții, dacă acesta este intervalul în care dau randament maxim. Bineînțeles, nu trebuie uitate aspectele vieții personale: de exemplu, unei mame cu trei copii îi va fi mult mai ușor să lucreze de acasă. La fel de adevărat este că munca de acasă implică o disciplină mai strictă și trebuie găsit un echilibru între timpul alocat familiei și activităților casnice și timpul în fața calculatorului, dedicat exclusiv activității de traducere.
În concluzie, o experiență de doi-trei ani într-un birou de traduceri se poate dovedi foarte utilă pentru oricine se află la început de drum în această profesie. În această perioadă, un traducător începător poate învăța metodele de lucru specifice activității de traducere și poate să își dea seama dacă profesia de traducător i se potrivește cu adevărat. Unele persoane care încep ca traducători într-un birou de traduceri realizează după un timp că au mai multe calități pentru managementul de proiect. Alte persoane aleg flexibilitatea oferită de munca de traducător independent. Iar cei ce rămân în agenții se specializează și perfecționează în anumite domenii sau preiau roluri de coordonatori de echipă, revizori sau terminologi.
Articol apărut în numărul 2 al revistei ATR Flash.